Republica Moldova, deși este una dintre cele mai productive țări vitivinicole din Europa, s-a alăturat doar recent piețelor globale de vin din afara fostelor republici sovietice. Această intrare a fost parțial o consecință a unei serii de embargouri asupra vinului începând cu mijlocul anilor 2000 din partea celei mai mari piețe de export a Moldovei după independență, Rusia. Pe măsură ce piața rusă a fost pierdută progresiv, industria vitivinicolă moldovenească a trecut prin perioade de stagnare, dar și de transformări și reforme majore. Reformele au fost menite să armonizeze vinăriile moldovenești cu reglementările internaționale și, de asemenea, să elaboreze un discurs nou despre podgoriile și distincția moldovenească. Ce procese socio-economice au fost puse în mișcare de această deplasare a exporturilor de vinuri moldovenești către noi piețe? Voi vorbi despre relațiile de producție și despre schimbările din viața de zi cu zi a muncitorilor din domeniul vitivinicol, bazându-mă pe muncă de teren întinsă pe o perioadă de un an, între lunile august 2016 și august 2017, timp în care am lucrat într-o vinărie dintr-un sat moldovenesc.În lectura actriței Ilinca Manolache, cu o ilustrație de Oana Ispirhttps://antropedia.com/sfertulacademic/daniela-ana-antropologie-in-vie-munca-si-valoare-in-vinificatia-moldoveneasca/